Adrian Manolache

Democratul Barack Obama a ob?inut mar?i o victorie istoric?, devenind primul pre?edinte ales de culoare al Statelor Unite, conform presei americane, care a estimat c? acesta a dep??it num?rul necesar de electori pentru a fi ales în func?ie.

Conform canalelor CBS, CNN, ABC ?i Fox, Obama a ob?inut peste 300 de mandate de electori, dep??ind pragul de 270 de voturi necesar pentru a fi ales în func?ia de pre?edinte al SUA.

Anun?ul f?cut de presa american? a fost primit cu o explozie de bucurie la Chicago, unde s-au adunat zeci de mii de sus?in?tori ai lui Obama.

Alegerea lui Obama este istoric?, într-o ?ar? unde afro-americanii nu aveau, practic, acces în sec?iile de votare cu jum?tate de secol în urm?. “Cine ar fi crezut c? un negru de vreo 40 de ani, pe nume Barack Obama, va deveni într-o zi candidat al Partidului Democrat?”, s-a întrebat el, cu câteva luni în urm?.

Victoria sa, a?teptat? cu ner?bdare în numeroase ??ri, vine dup? opt ani de administra?ie a pre?edintelui republican George W. Bush, care ?i-a îndep?rtat opinia public? din str?in?tate, printr-o politic? apreciat? deseori drept agresiv? ?i unilateral?.

Obama, care va prelua func?ia la 20 ianuarie, mo?tene?te o situa?ie economic? dificil?, Statele Unite, aflate în pragul recesiunii, traversând una dintre cele mai grave crize financiare produse dup? 1929. În plus, Statele Unite sunt angajate în dou? r?zboaie, în Irak ?i Afganistan.

Viitorul pre?edinte, care ?i-a concentrat campania asupra temelor speran?ei ?i schimb?rii, va avea dificila sarcin? de a relansa economia ??rii, de a gestiona cele dou? r?zboaie, de a rezolva problema unui deficit public de aproape 500 de miliarde de dolari ?i de a reface imaginea ??rii sale în str?in?tate.

Obama s-a angajat s? reduc? impozitele pentru 95 la sut? dintre salaria?i, s? demareze o politic? de lucr?ri masive ?i s? garanteze asisten?a medical? pentru to?i cet??enii.

Pe plan interna?ional, el a promis c? va retrage, “în mod responsabil”, trupele americane din Irak, în termen de 16 luni, ?i va concentra eforturile armatei asupra luptei împotriva re?elei al-Qaida ?i a talibanilor. Obama a promis ?i c? va închide închisoarea de la Guantanamo.

În vârst? de 47 de ani, fiu al unui tat? de culoare din Kenya ?i al unei mame albe din Kansas, Obama este v?zut drept încarnarea visului militantului pentru drepturi civile Martin Luther King ?i este comparat deseori cu John Kennedy, pentru charisma ?i dorin?a de schimbare pe care le-a afi?at în cursul campaniei electorale.

Obama ?i-a desf??urat campania în numele “unit??ii” americanilor ?i al restaur?rii “visului american”.

Votul uninominal este un tip de scrutin prevãzut de legislatia din Statele Unite ale Americii si Marea Britanie, în special. Aceastã modalitate de exercitare a dreptului de vot reprezintã modul direct de alegere a unor candidati individuali, opus sistemului pe liste, folosit în tara noastrã pânã acum.

Votul uninominal se bazeazã pe obtinerea majoritãtii voturilor exprimate într-un colegiu electoral, în timp ce votul pe liste este proportional. Uninominalul este întâlnit cel mai adesea sub sintagma “Cîstigãtorul ia totul” si permite aparitia unor formule de guvernare stabile, ca urmare a majoritãtii consfintite prin vot. Reversul îl constituie faptul cã are drept consecintã nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul învins.

Scrutinul uninominal presupune cã într-un colegiu electoral se alege un singur mandat. Acest mod de votare poate fi realizat într-un singur tur (denumirea stiintificã este “sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal într-un singur tur”, situatie în care candidatul care obtine majoritatea voturilor este declarat cîstigãtor) sau în douã tururi (caz în care este necesarã obtinerea majoritãtii absolute a voturilor exprimate. Dacã o asemenea majoritate nu este întrunitã, se organizeazã un alt tur, în care majoritatea simplã este suficientã).

La noi se merge pe varianta cu un singur tur de scrutin. Cine obtine majoritatea din prima, indiferent de numãrul cetãtenilor prezenti la urne, cîstigã. Dacã nimeni nu obtine majoritatea, voturile se redistribuie.

Pe scurt, votul uninominal este un mecanism de votare directã a unor candidati individuali si nu desemnarea în totalitate a unei liste, întocmitã pe baza unor criterii netransparente de cãtre un partid. Acesta oferã o personalizare a votului, astfel încât alegãtorii pot sã opteze între candidaturi nominale si nu între liste, la întocmirea cãrora nu au avut niciun cuvânt de spus si în care apar multe persoane necunoscute. Prin aceastã schimbare, politicienii care vor sã devinã parlamentari sunt obligati sã se facã populari.

Sã întelegem sistemul electoral

În noul sistem electoral existã atâtea colegii uninominale câte mandate de parlamentar are legislativul, adicã 330 pentru Camera Deputatilor si 137 pentru Senat. Judetul reprezintã o circumscriptie electoralã si are în componentã atâtea colegii uninominale cîti parlamentari îi revin, în functie de numãrul locuitorilor. Norma de reprezentare este de un deputat la 70.000 de locuitori si un senator la 160.000 de locuitori.
Fiecare partid sau formatiune are dreptul la un singur candidat în fiecare colegiu uninominal, iar cetãteanul aplicã stampila de vot pe numele unui singur candidat.

Într-un judet (circumscriptie electoralã), voturile obtinute de candidatii partidului în toate colegiile uninominale se însumeazã si apoi se determinã numãrul de mandate ce revin formatiunii în acel judet. Mandatele respective sunt atribuite primilor candidati ai partidului, în ordinea descrescãtoare a procentajelor de voturi obtinute în colegiile uninominale. Un aspect esential este acela cã toti candidatii (apartinând partidelor care depãsesc pragul electoral) care obtin 50% plus un vot în colegiile uninominale în care candideazã sunt declarati alesi.

O hibã a uninominalului decurge din faptul cã, desi cetãtenii voteazã în proportie de 49,9% un candidat în colegiul electoral în care se aflã, ei ar putea fi reprezentati de un altul, poate chiar cel clasat initial pe ultimul loc. Aici conteazã scorul obtinut de partid la nivel judetean si national.

Prin urmare, voturile dintr-un colegiu pentru un anumit candidat nu îi garanteazã acestuia mandatul în cazul în care nu a obtinut peste 50%. Spre exemplu, cel care va lua, la scrutinul de la sfârsitul acestei luni, 38% din voturi, clasându-se pe primul loc în preferintele electoraului, va cîstiga fotoliul de deputat sau senator numai dacã partidul din care va face parte va strânge, la nivel judetean, mai multe sufragii decât partidele contracandidatilor celui în cauzã. Altfel, asa cum spuneam, mandatul ar putea reveni celui clasat pe locul doi sau chiar trei, dacã partidul acestuia a adunat mai multe voturi la nivelul circumscriptiei.

Dacã departajarea candidatilor din respectivul colegiu nu se va putea face nici în acest mod, repartizarea mandatului va depinde de rezultatele nationale ale partidelor. Independentii nu au decât varianta cîstigãrii mandatului cu 50% plus unu din voturi întrucât repartizarea la nivel de judet îi eliminã din cursã. În mod evident, partidele îi vor surclasa la numãrul de voturi strânse în cadrul circumscriptiei.

Revolutia electoralã pe scurt

- Cei care aspirã la un post de parlamentar vor candida în colegii electorale;

- Candidatul care obtine 50% plus un vot într-un colegiu primeste în mod automat mandatul;

- Cei care nu obtin 50% din voturi pot intra în parlament în functie de performantele partidului din care fac parte. În acest caz, sunt favoriti cei ale cãror partide scot cel mai bun scor în judetul respectiv;

- Cel care nu a obtinut majoritatea voturilor, chiar dacã a obtinut un scor foarte bun, nu va sti dacã a intrat în Parlament decât dupã anuntarea rezultatelor alegerilor.